Parlamentul European – Prelevarea de organe în China

Rezoluţia Parlamentului European din 12 decembrie 2013 referitoare la recoltarea de organe în China (2013/2981(RSP))

 

Parlamentul European,

–        având în vedere Rezoluțiile sale din 7 septembrie 2006[1] și 14 martie 2013[2] referitoare la relațiile dintre UE și China, Rezoluția sa din 13 decembrie 2012 referitoare la Raportul anual 2011 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință[3], Rezoluția sa din 16 decembrie 2010 la Raportul anual 2009 privind drepturile omului în lume și politica Uniunii Europene în această privință[4] și Rezoluția sa din 19 mai 2010 referitoare la Comunicarea Comisiei: Planul de acțiune privind donarea și transplantul de organe (2009-2015): consolidarea cooperării dintre statele membre[5],

–        având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 3 privind dreptul la integritate al persoanei,

–        având în vedere audierile din 21 noiembrie 2009, 6 decembrie 2012 și 2 decembrie 2013 organizate de Subcomisia pentru drepturile omului și mărturiile depuse cu această ocazie de David Kilgour, fostul secretar de stat canadian pentru Asia-Pacific, și de David Matas, avocat din domeniul drepturilor omului, cu privire la recoltarea de organe ce are loc la scară largă în China începând din 2000 asupra practicanților de Falun Gong, fără acordul acestora,

–        având în vedere Convenția împotriva torturii și altor forme de tratament sau de pedeapsă crude, inumane sau degradante, ratificată de China la 4 octombrie 1988,

–        având în vedere articolul 122 alineatul (5) și articolul 110 alineatul (4) din Regulamentul de procedură,

  1. întrucât în Republica Populară Chineză se efectuează peste 10 000 de transplanturi anual, iar 165 de centre de transplant din China își fac publicitate precizând că pot să obține organe compatibile în termen de două până la patru săptămâni, deși China nu are un sistem public organizat sau efectiv de donare sau distribuire de organe; întrucât sistemul de transplant de organe din China nu respectă cerințele Organizației Mondiale a Sănătății privind transparența și trasabilitatea surselor din care provin organele; întrucât guvernul chinez s-a opus unui control independent asupra sistemului; întrucât pentru donarea de organe în condiții etice este necesar consimțământul voluntar și în cunoștință de cauză al donatorului;
  2. întrucât Republica Populară Chineză înregistrează un nivel extrem de scăzut de donare voluntară de organe din cauza credințelor tradiționale; întrucât, în 1984, China a aplicat reglementări care i-au permis să recolteze organe de la deținuții executați;
  3. întrucât guvernul Republicii Populare Chineze nu a oferit explicații adecvate despre sursa celorlalte organe atunci când a fost interpelat de fostul Raportor special al ONU pentru tortură și alte tipuri de tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, Manfred Novak, de cercetătorul canadian David Matas, un avocat din domeniul drepturilor omului, și de David Kilgour, fostul secretar de stat canadian pentru Asia-Pacific;
  4. întrucât Huang Jiefu, directorul Comisiei pentru donarea de organe din China și fost vice-ministru al sănătății, a declarat la Conferința de la Madrid privind donarea și transplantul de organe din 2010 că peste 90% din organele transplantate provenite de la donatori decedați sunt recoltate de la deținuți executați în China și a arătat că, până la mijlocul lui 2014, toate spitalele autorizate pentru transplantul de organe trebuie să renunțe la utilizarea de organe de la deținuți executați, putând utiliza doar organe donate voluntar și alocate printr-un sistem național incipient;
  5. întrucât Republica Populară Chineză și-a anunțat intenția de a elimina treptat recoltarea de organe de la deținuți executați până în 2015, precum și de a introduce un sistem computerizat de alocare a organelor, cunoscut drept Sistemul de răspuns pentru transplantul de organe, contrazicându-și astfel angajamentul de a impune, până la mijlocul lui 2014, tuturor spitalelor autorizate pentru transplantul de organe să nu mai utilizeze organe recoltate de la deținuți executați;
  6. întrucât, în iulie 1999, Partidul Comunist Chinez a lansat, cu scopul de a eradica practicile spirituale Falun Gong, un val intensiv de persecuții la nivel național în urma cărora au fost arestați și reținuți sute de mii de practicanți de Falun Gong; întrucât s-a afirmat că printre persoanele care au fost supuse unor recoltări forțate de organe se numără și deținuți din rândul populației uyghur și tibetane;
  7. întrucât Comitetul ONU împotriva torturii și Raportorul special al ONU pentru tortură și alte tipuri de tratamente sau pedepse crude și-au exprimat îngrijorarea cu privire la acuzațiile de recoltare de organe de la deținuți și au cerut guvernului Republicii Populare Chineze să asigure un nivel sporit de răspundere și de transparență în sistemul de transplant de organe și să îi pedepsească pe cei responsabili de abuzuri; întrucât uciderea deținuților politici sau religioși pentru a le vinde organele pentru transplanturi constituie o încălcare flagrantă și intolerabilă a dreptului fundamental la viață;
  8. întrucât, la 12 noiembrie 2013, Adunarea Generală a ONU a ales China să participe la Consiliul ONU pentru drepturile omului pentru o perioadă de trei ani începând cu 1 ianuarie 2014,
  9. își exprimă profunda îngrijorare față de relatările persistente și credibile referitoare la recoltarea sistematică de organe, care are loc în Republica Populară Chineză cu susținerea statului, de la deținuți de conștiință, fără acordul lor, inclusiv de la numeroși practicanți de Falun Gong, reținuți pentru convingerile lor religioase, precum și de la membri ai altor grupuri minoritare etnice sau religioase;
  10. subliniază că eliminarea treptată a recoltării de organe de la deținuți executați până 2015 doar nu este acceptabilă; solicită guvernului Republicii Populare Chineze să pună capăt imediat recoltării de organe de la deținuții de conștiință și de la membrii minorităților religioase și etnice;
  11. solicită UE și statelor sale membre să ridice chestiunea recoltării de organe în China; recomandă Uniunii și statelor sale membre să condamne public abuzurile din domeniul transplantului de organe din China și să își sensibilizeze în acest sens cetățenii care călătoresc în China; solicită o anchetă completă și transparentă a UE asupra practicilor din domeniul transplantului de organe din China și urmărirea în justiție a celor care s-a dovedit că s-au implicat în practici lipsite de etică;
  12. solicită autorităților chineze să răspundă detaliat cererilor de informații prin care Raportorul special al ONU pentru tortură și alte tipuri de tratamente sau pedepse crude și Raportorul special al UE pentru libertatea religioasă sau a credinței solicită guvernului chinez explicații cu privire la proveniența organelor suplimentare având în vedere creșterea numărului de operații de transplant de organe, precum și să le permită raportorilor să facă o anchetă privind practicile din domeniul transplantului de organe din China;
  13. solicită eliberarea imediată a tuturor deținuților de conștiință din China, inclusiv a practicanților de Falun Gong;
  14. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului special al UE pentru drepturile omului, Secretarului General al ONU, Consiliului ONU pentru drepturile omului, guvernului Republicii Populare Chineze și Congresului Național al Poporului din China.

 

[1]        JO C 305 E, 14.12.2006, p. 219.

[2]        Texte adoptate, P7_TA(2013)0097.

[3]        Texte adoptate, P7_TA(2012)0503.

[4]        JO C 169 E, 15.6.2012, p. 81.

[5]        JO C 161 E, 31.5.2011, p. 65.