Statele Unite denunță „războiul declanșat împotriva credinței” în China
Persecuția religioasă din China s-a intensificat în ultimul an în timp ce regimul chinez continuă „războiul său lung de decenii împotriva credinței”, a declarat secretarul de stat Mike Pompeo, pe 10 iunie, în timp ce a prezentat evaluarea anuală a Departamentului de Stat cu privire la situația libertății religioase din întreaga lume.
“Partidul Comunist Chinez (PCC) ordonă acum organizațiilor religioase să se supună conducerii PCC și să insufle dogma comunistă în învățăturile și practicile credinței lor”, a spus Pompeo în cadrul conferinței de presă.
„Detențiile în masă ale uigurilor din Xinjiang continuă. Același lucru este valabil și pentru represiunea tibetanilor și a budiștilor și a Falun Gong și a creștinilor”.
Din 1999, Departamentul de Stat a etichetat China drept „țară care provoacă o îngrijorare deosebită“ cu privire la încălcarea libertății religioase.
Regimul comunist chinez a exercitat un control strict asupra activităților religioase, permițând ca doar cinci organizații religioase autorizate de stat să funcționeze sub controlul său și să dețină drepturi exclusive să țină servicii de cult. Credincioșii din afara organizațiilor aprobate de stat se confruntă frecvent cu arestarea, hărțuirea și tortura. Regimul a inițiat, de asemenea, o campanie de “sinicizare religioasă” (aducerea religiilor sub ideologia comunistă în China – n.r.), în efortul de a aduce doctrinele religioase pe linia Partidului Comunist Chinez, precum obligarea bisericilor să recite imnul național înainte de a intona cântece creștine, se arată în raport.
În timp ce indivizii din „multe locuri ale lumii” s-au „familiarizat cu opresiunea religioasă, nu cu libertatea religioasă”, acesta este în special cazul în țările comuniste, a declarat Sam Brownback, ambasadorul SUA pentru libertatea religioasă internațională, într-o altă conferință de presă.
„Comunismul pare să aibă dificultăți în respectarea entităților religioase care operează independent. Este ateu prin natură și organizația sa pur și simplu nu pare să tolereze cu adevărat exprimarea liberă a credinței”.
Dat publicității pe 10 iunie, ceea ce coincide cu data când Beijingul a creat aparatul său de securitate asemănător Gestapo – Biroul 610 – în urmă cu 21 de ani, raportul amplu al situației Chinei a dedicat o porțiune notabilă persecuției practicii spirituale Falun Gong.
Poliția a arestat aproximativ 6.100 de practicanți Falun Gong și a hărțuit aproape 3.600 de practicanți Falun Gong în 2019, și este confirmat că cel puțin 96 de persoane au murit ca urmare a persecuției, se arată în raport, citând website-ul Minghui din SUA care documentează persecuția practicii Falun Gong de către Partidul Comunist Chinez.
Guo Zhenxiang, în vârstă de 82 de ani, a fost arestat pentru înmânarea unor pliante informative într-o stație de autobuz din estul provinciei Shandong și a murit câteva ore mai târziu; Li Yanjie din nord-estul provinciei Heilongjiang a suferit o căzătură fatală în timp ce încerca să scape de polițiștii care forțau intrarea în apartamentul ei.
De asemenea, raportul privind libertatea religioasă a avut o notă specială despre lista din ce în ce mai mare de dovezi care arată că regimul chinez ucide prizonierii de conștiință și le recoltează organele pentru vânzare.
Un studiu din februarie 2019 publicat în jurnalul medical BMJ a descoperit că 440 din cele 445 de studii chineze nu au raportat dacă donatorii de organe folosiți pentru cercetare și-au dat consimțământul. Un alt studiu, publicat în BMC Medical Ethics în 2019, a concluzionat că probabil Beijingul a falsificat cifrele donărilor de organe, cu date care „se conformează aproape exact unei formule matematice”.
Minghui a documentat dovezi care susțin acuzațiile recoltării de organe. El Lifang, un practicant Falun Gong, în vârstă de 45 de ani, din Qingdao, provincia Shandong, a murit la mai puțin de două luni de la arest. Corpul său avea o incizie cusută pe piept și o altă incizie deschisă pe spate.
Brownback a avertizat, de asemenea, că regimul chinez pare a fi un pionier în viitorul fenomenului opresiunii prin utilizarea supravegherii sale de înaltă tehnologie.
Odată ce cei aproximativ 1 milion de musulmani încarcerați în lagărele de concentrare vor ieși din detenție este probabil să fie întâmpinați de un „stat virtual de poliție” care are camere de luat vederi, sisteme de identificare și credite sociale, a notat Brownback, comunicând îngrijorările legate de o răspândire a represiunii dure în afara granițelor regiunii.
Întrebat ce țări rămân în urmă în protejarea libertății religioase a oamenilor, Brownback a numit China, spunând: „Poate că sună ca o placă stricată, dar China este un jucător atât de mare în acest spațiu, într-un mod atât de negativ, încât este greu de trecut cu vederea, și ea este un exportator al metodelor și tehnologiei ei”.
Chiar dacă regimul chinez nu a exportat această tehnologie ci doar a folosit-o pe propriul popor, „acest regim este unul de pe care nu-ți poți lua ochii”, a mai notat el.
Articolul în engleză poate fi citit aici.